Protecție solară minerală sau chimică, SPF 30 sau 50? Ce înseamnă marcajele, și cât trebuie aplicat de fapt.
Între protecția solară minerală și cea chimică, niciuna nu este mai bună decât cealaltă în ce privește efectul de protecție, dacă e aplicată suficient. Scriu prin ce diferă, ce înseamnă numărul SPF și marcajul UVA de pe ambalaj, cât trebuie de fapt aplicat, și, într-un capitol separat, de unde a apărut și frica de efect cancerigen al protecției solare.
Care e diferența dintre protecția solară minerală și cea chimică?
Studiez cosmetică, și este o întrebare frecventă care e mai bună: protecția solară minerală sau cea chimică. Răspunsul scurt: ambele sunt filtre UV, dacă ingredientul respectiv este autorizat pe piața respectivă, deși detaliile autorizării diferă de la o autoritate la alta. În Statele Unite, reglementarea actualmente în vigoare consideră general sigure și eficace 16 ingrediente filtru UV (printre care și oxidul de zinc și dioxidul de titan). Această listă este în schimbare. Autoritatea americană a medicamentului (FDA) exclude de pe ea, printr-un regulament final din 10 septembrie 2026, din motive de siguranță, două ingrediente, PABA și salicilatul de trolamină; regulamentul intră în vigoare cel mai devreme la un an de la publicare. Printr-o propunere anterioară, din 2021, FDA cere mai multe date pentru încă 12 filtre organice (printre care avobenzona și octocrilenul), pentru că sunt folosite din ce în ce mai des, și au apărut informații noi despre riscurile lor posibile. Aceasta este deocamdată o propunere, nu o decizie în vigoare.5 Trecerea în revistă din 2024 a lui Breakell și colab. arată că filtrele UV aprobate sunt sigure.1 Recomandarea Comisiei Europene din 2006 arată că studiile epidemiologice sugerează că utilizarea protecției solare poate preveni anumite tipuri de cancer de piele.3 (O trecere în revistă mai detaliată, mai recentă a dovezilor despre melanom vezi în articolul despre radiația UV.) Diferența este CE substanță ajunge pe piele.
Protecția solară minerală (anorganică) conține oxid de zinc și/sau dioxid de titan, cea chimică (organică) molecule pe bază de carbon, precum avobenzona sau octocrilenul. Un mit frecvent este că protecția solară minerală doar reflectă lumina, ca o oglindă. Un studiu din 2016, bazat pe măsurători optice de laborator (majoritatea autorilor sunt angajați ai unui producător de protecție solară, Johnson & Johnson) arată că efectul de reflexie al oxidului de zinc și dioxidului de titan, pe întregul spectru UV, este în medie doar de 4-5%, cea mai mare parte a protecției provine din absorbție, nu din reflexie sau împrăștiere.6 Trecerea în revistă a lui Breakell și colab. folosește totuși încă descrierea tradițională „reflectă și împrăștie” pentru filtrele fizice.1 Deci subiectul nu este tranșat, dar există o măsurătoare directă pentru predominanța absorbției.
Ce poți reține de aici: protecția solară fizică și cea chimică sunt două familii de substanțe separate; în ce privește efectul de protecție, niciuna nu poate fi ierarhizată deasupra celeilalte, dacă e aplicată suficient. Alegerea ține mai degrabă de ce textură se potrivește pielii tale.
De unde știu ce protecție solară țin în mână?
Se vede pe lista de ingrediente (INCI). Dacă la începutul listei apare oxid de zinc (zinc oxide) sau dioxid de titan (titanium dioxide), este vorba de o protecție solară minerală. Dacă pe listă vezi nume precum avobenzonă, octocrilen, homosalat, octisalat, ții în mână un filtru chimic. Există produse care conțin ambele tipuri de filtru, într-o singură formulă.1 Pentru acest criteriu de recunoaștere nu am găsit o sursă clinică primară, îl scriu ca sfat practic: lista de ingrediente este semnul cel mai sigur, nu inscripția „fizic” sau „chimic” de pe ambalaj.
Textura poate sugera și ea ceva, dar nu în mod sigur: protecțiile solare minerale tind să rămână albe pe piele, cele chimice sunt de obicei mai transparente pe piele. Aceasta este o chestiune de formulare, nu o regulă, de aceea semnul final, sigur, rămâne lista de ingrediente.
Ce poți reține de aici: uită-te la lista de ingrediente, nu la formulările de pe ambalaj; numele oxidului de zinc și al dioxidului de titan dezvăluie singur că produsul conține un filtru mineral.
Dacă curățarea, hidratarea și protecția solară zilnică sunt deja la locul lor, masca LED poate fi luată în calcul ca un plus cosmetic.
Vezi masca LED
Este cancerigenă protecția solară?
Nu există dovezi pentru asta, deși o trecere în revistă din 2024 arată că sunt puține date țintite privind efectul cancerigen.1 Frica s-a născut din amestecarea a două vești separate. Una este că o parte din filtrele UV chimice pătrund prin piele în sânge: acest lucru a fost măsurat de două studii ale autorității americane a medicamentului (FDA), al doilea deja după o singură aplicare, abundentă, pe întregul corp.1011 Pragul depășit este un prag de precauție, care impune investigații suplimentare, nu nivelul unui efect nociv măsurat, iar autorii înșiși afirmă că acesta nu este un motiv pentru a renunța la protecția solară.1011
Cealaltă este că, în 2021, un laborator independent a găsit benzen, o impuritate cancerigenă, în mai multe loturi de protecție solară, atât în spray, cât și în loțiune, printre care și o loțiune pur minerală, pe bază de oxid de zinc.12 A fost un defect de fabricație, nu o proprietate a filtrelor UV.
Dacă te îngrijorează absorbția, protecția solară minerală evită această întrebare, pentru că rămâne la suprafața pielii. În acest caz merită ales formatul cremă sau loțiune, pentru că, din precauție, comitetul de siguranță al UE (SCCS) recomandă ca oxidul de zinc și dioxidul de titan de dimensiune nano să nu ajungă în spray-uri care pot fi inhalate.1 Utilizarea zilnică a protecției solare este însă susținută de un studiu randomizat, pe 903 persoane, de 4,5 ani: la cei care aplicau zilnic s-a măsurat mai puțină îmbătrânire a pielii decât la cei care o foloseau ocazional.9 Niciuna dintre cele două îngrijorări de mai sus nu oferă un argument de forță comparabilă pentru renunțarea la protecția solară.
Ce înseamnă numărul SPF?
SPF (factorul de protecție solară) măsoară de câte ori mai mult durează până se arde o piele protejată cu o protecție solară, comparativ cu pielea fără protecție; măsurătoarea se face conform standardului ISO 24444, cu 2 miligrame de protecție solară per centimetru pătrat.2 Conform Academiei Americane de Dermatologie, SPF30 reține 97 la sută din radiația UVB4; valoarea de aproximativ 98 la sută pentru SPF50 rezultă din formula fracției de UVB filtrate (1 minus 1 împărțit la SPF), nu dintr-o măsurătoare directă. Între cele două numere diferența pe hârtie este de un punct procentual, dar conform recomandării Comisiei Europene, protecția împotriva arsurilor crește liniar cu numărul, de unde rezultă că SPF50 protejează de aproximativ 1,7 ori mai bine împotriva arsurilor decât SPF30 (50/30, valoare dedusă); peste 50 însă creșterea nu mai este semnificativă.3
Ce decide de fapt câtă protecție primești este cantitatea aplicată, și asta contează în ambele direcții. Recomandarea Comisiei Europene din 2006 afirmă: dacă cantitatea de protecție solară aplicată scade la jumătate față de referința de laborator, de 2 miligrame/centimetru pătrat, protecția reală poate scădea chiar și cu până la două treimi.3 Asta înseamnă că un SPF50 aplicat subțire poate proteja, în practică, mai puțin decât un SPF30 aplicat gros. Totodată, AAD afirmă și că, întrucât mulți aplică oricum doar 20-50 la sută din cantitatea necesară, folosirea unui produs cu SPF mai ridicat compensează parțial această aplicare insuficientă.4
Ce poți reține de aici: dintre cele două, cantitatea influențează mai puternic, dar din cauza asta numărul SPF mai mare nu este nici el inutil, pentru că în practică majoritatea aplică prea puțin, iar numărul mai mare servește atunci ca protecție de rezervă.
Lungimea barei arată cât se mișcă proporția radiației UVB care ajunge pe piele; eticheta numește datele de pornire aferente, în două unități de măsură diferite. Trecerea de la SPF30 la SPF50 (aplicată în cantitatea completă, măsurată în laborator) ridică fracția de UVB filtrată de la 97% la 98%, adică reduce radiația care trece cu un punct procentual. Dacă însă protecția solară SPF50 aplicată este doar în jumătate din cantitate, conform estimării superioare a recomandării UE, FACTORUL de protecție poate scădea cu până la două treimi, ceea ce poate crește radiația care trece într-o măsură mult mai mare decât atât.
Ce înseamnă simbolul rotund UVA și marcajul PA de pe ambalaj?
SPF-ul se referă în principal la radiația UVB, cea care provoacă arsurile.3 UVA este una dintre cauzele îmbătrânirii premature a pielii, și pentru asta există o măsurătoare separată.3 Simbolul rotund UVA a fost introdus de federația europeană a industriei cosmetice (astăzi Cosmetics Europe) pentru a arăta că produsul respectă recomandarea Comisiei Europene din 2006: protecția UVA este de cel puțin o treime din SPF-ul de pe ambalaj, iar filtrarea se extinde suficient de departe spre undele mai lungi de UVA.37
Pe protecțiile solare asiatice, în special coreene și japoneze, vezi marcajul PA (și pe serul SKIN1004 din magazinul meu apare PA++++). Acesta a fost introdus de federația japoneză a industriei cosmetice, în 1995. Semnele plus arată de câte ori e nevoie de mai multă radiație UVA pe pielea protejată, ca să înceapă să se închidă la culoare în mod persistent, comparativ cu pielea neprotejată: PA+ de 2-4 ori, PA++ de 4-8 ori, PA+++ de 8-16 ori, PA++++ cel puțin de 16 ori.8
Cele două marcaje provin dintr-o măsurătoare înrudită, dar spun lucruri diferite: PA dă mărimea protecției UVA, simbolul rotund arată dacă aceasta e suficient de mare față de SPF. Cu bun-simț, din asta rezultă că, pentru un produs cu SPF 50 și PA++++, nu se poate ști sigur, doar din marcaj, dacă atinge proporția europeană, pentru că limita inferioară a PA++++ este ceva mai mică decât o treime din SPF 50; acesta este calculul meu propriu.
Ce poți reține de aici: numărul SPF, singur, nu spune nimic despre protecția UVA. Pe produsele europene simbolul rotund, pe cele asiatice marcajul PA dau o imagine despre asta, și amândouă sunt un semn bun, dacă sunt prezente.
Cât de multă protecție solară trebuie aplicată pe față?
Măsurătoarea de laborator se face cu 2 miligrame de protecție solară per centimetru pătrat, ceea ce înseamnă, pentru întregul corp al unui adult obișnuit, aproximativ 36 de grame, pe care recomandarea Comisiei Europene le exprimă ca 6 lingurițe.3 Acest număr se referă la CORP. Recomandarea de specialitate a Academiei Americane de Dermatologie este ca pe față să fie aplicată cel puțin 1 linguriță (aproximativ cantitatea care ar acoperi degetul arătător și mijlociu, în lungime) de protecție solară.4 Aceasta este o recomandare de specialitate, nu o valoare dedusă de mine din referința de laborator de 2 mg/cm².
Recomandarea Comisiei Europene arată că majoritatea utilizatorilor aplică mai puțin decât cantitatea măsurată în laborator.3 Interpretarea mea proprie, cu bun-simț, din asta: mai degrabă aplică din belșug decât econom, chiar dacă pare mult, și nu uita nici de urechi, gât și linia părului.
Ce poți reține de aici: recomandarea de specialitate a AAD este de cel puțin 1 linguriță pentru față, dar aceasta nu este un optim măsurat în laborator; dintre cele două, cantitatea influențează mai puternic, și, întrucât de cele mai multe ori se aplică mai puțin decât cantitatea cu care s-a măsurat, un factor mai ridicat compensează parțial acest lucru.
De ce trebuie reaplicată protecția solară?
Motivul reaplicării este diferența dintre metodologia de măsurare și utilizarea reală. Recomandarea Comisiei Europene arată că scăderea cantității aplicate reduce protecția într-o măsură disproporționat mai mare decât scăderea cantității în sine.3 Transpirația, ștersul cu prosopul și scufundarea în apă pot reduce grosimea stratului; reaplicarea completează această pierdere. Recomandarea de specialitate a Academiei Americane de Dermatologie sugerează reaplicarea la aproximativ fiecare două ore, respectiv după înot sau transpirație.4 Aceasta este o recomandare, nu un rezultat de măsurare dedus dintr-un anumit studiu.
Ce poți reține de aici: cantitatea aplicată scade pe parcursul zilei, protecția scade chiar mai mult decât proporțional cu asta, iar reaplicarea completează această pierdere.
Protecția solară se aplică înainte sau după machiaj?
Aceasta este o întrebare practică de ordine, pentru care principiul cantitativ al Comisiei Europene oferă un punct de plecare: pentru a atinge SPF-ul măsurat, protecția solară trebuie să fie pe piele într-o grosime apropiată de cantitatea de test (2 mg/cm²).3 De aici, ca interpretare proprie, deduc că merită aplicată după îngrijirea pielii (curățare, hidratare), dar înainte de machiaj: machiajul așază un strat subțire peste protecția solară, sub care e mai greu de controlat dacă a ajuns suficient de gros. Aceasta este recomandarea mea proprie de ordine, nu conținutul textual al recomandării UE.
Pentru întrebarea dacă un machiaj cu SPF propriu (fond de ten, pudră) poate înlocui protecția solară aplicată separat, nu am găsit o sursă exactă; din cauza principiului cantitativ (SPF-ul măsurat necesită 2 mg/cm²), este puțin probabil ca un machiaj aplicat subțire să ofere aceeași cantitate, dar scriu asta ca interpretare proprie, nu ca fapt măsurat.
Ce poți reține de aici: protecția solară vine după îngrijirea pielii, înainte de machiaj; dacă machiajul tău conține și el SPF, tratează-l ca o completare, nu ca înlocuitor al protecției solare.
Între protecția solară minerală și cea chimică, în ce privește efectul de protecție, niciuna nu poate fi ierarhizată deasupra celeilalte, dacă e aplicată suficient; ambele sunt filtre UV aprobate, deși cerințele de date pentru autorizare diferă de la o autoritate la alta. Diferența dintre SPF30 și SPF50, în fracția de UVB filtrată, este de aproximativ un punct procentual, dar mai mare în protecția împotriva arsurilor; un factor și mai important este cantitatea aplicată: dacă aplici subțire, nici numărul mai mare nu redă protecția promisă pe ambalaj, dar întrucât mulți aplică oricum prea puțin, numărul mai mare compensează parțial acest lucru. Recomandarea de specialitate AAD pentru față este de cel puțin 1 linguriță, pentru reaplicare la aproximativ fiecare două ore; acestea sunt recomandări de specialitate, nu măsurători proprii.
Care e diferența dintre protecția solară fizică și cea minerală?
Nu există diferență, este aceeași categorie sub două denumiri: filtrele care conțin oxid de zinc și dioxid de titan sunt numite și fizice, și minerale. Literatura de specialitate folosește mai degrabă denumirea de filtru UV anorganic (inorganic) și organic (organic), acesta din urmă corespunzând protecției solare numite în limbaj comun „chimică”.1
Care e diferența dintre cuvintele maghiare „fényvédő” și „naptej”?
Distincție lingvistică, nu o categorie de substanță activă: în maghiară, „naptej” (literal: lapte de soare) este cuvântul mai vechi, folosit pentru produsele destinate corpului, „fényvédő” (protecție solară) este denumirea de azi, mai răspândită, folosită deopotrivă pentru față și corp. Pentru această distincție lingvistică maghiară concretă nu am găsit o sursă primară, este interpretarea mea proprie din felul cum se folosesc cuvintele, nu un fapt măsurat.
Un SPF ridicat (100) ține toată ziua, nu trebuie reaplicat?
Nu, conform Academiei Americane de Dermatologie, o protecție solară cu SPF ridicat ține la fel de mult ca una cu SPF mai scăzut.4 Principiul cantitativ al Comisiei Europene afirmă și el că protecția depinde de cantitatea aplicată, nu doar de numărul SPF măsurat în laborator.3 Necesitatea reaplicării decurge din acest principiu, indiferent cât de mare este numărul de pe ambalaj.
Protecția solară înfundă porii, provoacă coșuri?
Pentru această întrebare nu am găsit un studiu clinic primar, care să măsoare direct diferența dintre protecțiile solare fizice și chimice în privința riscului de coșuri. Interpretarea mea proprie (acesta nu este un fapt măsurat) este că gradul comedogen este mai ales o chestiune de formulare: ingredientele uleioase, nu clasa filtrului UV. Dacă ai pielea predispusă la coșuri, o protecție solară cu etichetă „non-comedogenic”, cu textură mai ușoară, poate fi o alegere mai bună, dar pentru această etichetă în sine nu am adus o sursă.
E nevoie de protecție solară și pentru pielea închisă la culoare?
Da. Răspunsul detaliat, cu sursă, îl scriu în articolul radiația UV și pielea și în articolul mituri despre protecția solară; acest articol este despre tipurile și marcajele protecției solare.
De ce se albește fața de la protecția solară minerală?
Particulele de oxid de zinc și dioxid de titan tind să lase o nuanță albă sau cenușie pe piele, aceasta este o proprietate de formulare, nu o problemă de siguranță. Breakell și colab. arată că formulele transformate în particule de dimensiune nano împrăștie mai puțină lumină vizibilă, de aceea lasă mai puțin reziduu alb pe piele.1
Pot combina protecția solară minerală cu cea chimică?
Există produse comerciale care combină deja cele două tipuri de filtru într-o singură formulă.1 Pentru ce se întâmplă dacă aplici două produse separate, unul peste altul, nu am găsit o sursă exactă; dacă faci asta, din cauza principiului cantitativ (e nevoie de 2 mg/cm² pentru protecția măsurată), aplică cel puțin unul dintre ele gros.
Cât de exact este numărul SPF de pe ambalaj?
Numărul de pe ambalaj provine dintr-o măsurătoare de laborator, cu 2 miligrame de protecție solară per centimetru pătrat (standardul ISO 24444).2 Protecția ta reală proprie poate diferi de asta, dacă aplici mai puțin decât cantitatea cu care s-a măsurat; conform Comisiei Europene, jumătate din cantitate poate cauza o pierdere de protecție de până la două treimi.3
Dacă curățarea, hidratarea și protecția solară zilnică sunt deja la locul lor, masca LED poate fi luată în calcul ca un plus cosmetic. Nu înlocuiește rutina de bază: cât timp aceasta lipsește, banii tăi sunt probabil mai bine investiți în protecția solară.
Vezi masca LED
Surse
Sursele sunt despre reglementarea, măsurarea protecției solare și tipurile de filtre UV; niciuna nu a fost făcută cu serul vândut aici.
- Breakell T, Kowalski I, Foerster Y, Kramer R, Erdmann M, Berking C, Heppt MV. Ultraviolet Filters: Dissecting Current Facts and Myths. J Clin Med, 2024. PMID 38792526.
- ISO 24444. Cosmetics: Sun protection test methods, in vivo determination of the sun protection factor (SPF).
- Comisia Europeană. Commission Recommendation 2006/647/EC on the efficacy of sunscreen products and the claims made relating thereto. 2006.
- American Academy of Dermatology. Sunscreen FAQs. aad.org/media/stats-sunscreen.
- U.S. Food and Drug Administration. Questions and Answers: FDA's regulatory actions on over-the-counter sunscreen. fda.gov/drugs/understanding-over-counter-medicines/questions-and-answers-fdas-regulatory-actions-over-counter-sunscreen (actualizat: 2026-09-10).
- Cole C, Shyr T, Ou-Yang H. Metal oxide sunscreens protect skin by absorption, not by reflection or scattering. Photodermatol Photoimmunol Photomed, 2016. PMID 26431814.
- Colipa (astăzi Cosmetics Europe). Recommendation N°23: Important usage and labelling instructions for sun protection products. 2009.
- Japan Cosmetic Industry Association (JCIA). JCIA Standards and Related Notifications for SPF, UVA protection Grade (PA) and Water Resistance. 24JCIA No. 3, 2012.
- Hughes MC, Williams GM, Baker P, Green AC. Sunscreen and prevention of skin aging: a randomized trial. Ann Intern Med, 2013. PMID 23732711.
- Matta MK, Zusterzeel R, Pilli NR et al. Effect of Sunscreen Application Under Maximal Use Conditions on Plasma Concentration of Sunscreen Active Ingredients: A Randomized Clinical Trial. JAMA, 2019. PMID 31058986.
- Matta MK, Florian J, Zusterzeel R et al. Effect of Sunscreen Application on Plasma Concentration of Sunscreen Active Ingredients: A Randomized Clinical Trial. JAMA, 2020. PMID 31961417.
- Valisure LLC. Citizen Petition on Benzene in Sunscreen and After-sun Care Products. Depusă la FDA, 2021. valisure.com (v9.7 PDF).